Frigul din perioada iernii este factorul indirect care determina migratia pasarilor din Romania. Multe din pasarile migratoare ar putea suporta fara probleme temperaturile scazute din timpul iernii insa odata cu scaderea temeperaturilor dispar treptat si sursele de hrana. Insectele dispar, pamantul va fi inghetat si acoperit cu un stat de zapada iar baltile si raurile vor ingheta. Toate pasarile care depind de aceste surse de hrana vor fi nevoite sa migreze in cautarea unor conditii prielnice de trai.

   Pasarile migratoare din Romania pleaca spre latitudinea sudica care ofera pe timpul iernii temperaturi mult mai bune si deci si conditii mai bune de hrana. Ne putem pune intrebarea : de ce nu raman pasarile migratoare la tropice si prefera sa revina in emisfera nordica pe timpul verii pentru a se reproduce ? Rapunsul este legat tot de abundenta hranei. Pasarile cresc pui in perioada verii, moment in care au nevoie de surse de hrana abundente pentru a putea face fata cerintei neincetate a puilor dupa mancare. In emisfera nordica, incepand cu primavara, asistam la o explozie a tuturor formelor de viata care vor profita de perioada relativ scurta de temperaturi favorabile pentru dezvoltare si reproducere. Pasarile migratoare, fie ele insectivore sau frugivore, revin in emisfera nordica pentru a profita de aceasta explozie a surselor de hrana pentru a creste pui. Ele vor beneficia si de ziua mai lunga, care poate fi si de 16 ore, ceea ce le ofera timp suficient pentru a aduna hrana pentru pui.

  In Romania sunt pasari migratoare care nu pleaca decat daca iernile sunt foarte grele. Multe dintre pasarile de apa pleaca doar atunci cand ingheata luciul apelor si hranirea devine imposibila. De multe ori in plina iarna putem vedea pe balti si lacuri gaste, rate, lebede sau starci. La polul opus sunt pasarile migratoare insectivore care ne parasesc inca de toamna devreme. Aici putem aminti familia randunicilor unde toate exemplarele pornesc in migratie in fiecare an. De altfel randunica, alaturi de barza sunt considerate in Romania simboluri ale pasarilor migrataore si vestitori ai primaverii. Randunicile pot strabate distante lungi cu mai multa usurinta datorita corpului aerodinamic si a greutatii reduse. Cu toate astea o parte din ele cad datorita epuizarii in apele Marii Mediterane. Cand au posibilitatea folosesc vapoarele de pe mare ca locuri de odihna. Pentru a ajunge in locurile de iernat randunica poate pargurge si 10 000 de km si pot ajunge pana in Africa de Sud.

  Berzele nu au aceeasi usurinta in zbor datorita greutatii mai mari. Pentru a economisi energie ele cauta curentii calzi ascendenti pe care ii folosesc pentru a plana.

  Nu toate pasarile migratoare ierneaza in Africa. Sunt exemplare care ierneaza in bazinul Marii mediterane, in Sudul Asiei si chiar in bazinul Marii Negre. Pe litoralul Marii Negre si in lacurile adiacente ierneaza des lebede, lisite, gainuse de balta, diferite specii de rate dar si pasari de prada care migreaza odata cu deplasarea surselor de hrana.

  Din cele aproximativ 400 de specii de pasari care traiesc in tara noastra, aproximativ 350 de specii sunt pasari migratoare. Am putea spune ca in perioada iernii avifauna tarii noastre este foarte saraca. Sunt insa si pasari care migreaza din Siberia si zonele nordice ale Europei pentru a ierna la noi. Din acest motiv sunt anumite specii pe care le putem vedea doar in perioada iernii sau putem sesiza o crestere a densitatii populatiei in cazul anumitor pasari sedentare. Aici putem aminti cinteza de iarna, cocosarul, becatinele, botgrosul, florintele, fluierarii, rate, diferite pasari rapitoare. Romania este si o tara de pasaj pentru multe specii de pasari migratoare care se opresc la noi pentru scurte perioade de timp pentru a se odihni si pentru a se hrani. Delta Dunarii este o locatie foarte importanta pentru pasarile de pasaj. Aici putem aminti rata salbatica, gasca de vara, prepelita, sturzii, porumbelul gulerat, ciocarlia, graurii.

  Inainte de a incepe migratia spre zonele mai calde multe din speciile de pasari se aduna in stoluri mari care vor fi conduse catre destinatii de pasarile mai experimentate. Stolurile ofera si protectie impotriva pasarilor de prada care nu ataca decat pasarile izolate pentru a evita accidentarile. Din pacate stolurile mari reprezinta si un dezavantaj atunci cand pasarile se confrunta cu omul. Ele pot fi vanate mult mai usor si intr-un numar multa mai mare. Sunt tari unde se practica vanatoare cu plase, in special pentru prepelite, care sunt puse pe traseele de migratie ale pasarilor. Acest tip de vanatoare are un efect devastator asupra efectivelor si de multe ori sunt capturate stoluri intregi. Stolurile sunt conduse de obicei de una sau mai multe pasari experimentate care se presupe ca cunost traseul pe care trebuie sa il urmeze iar aceste cunostinte sunt transmise din generatie in generatie.

  Unele pasari se deplaseaza doar noapte pentru a se putea orienta dupa stele insa altele se deplaseaza si ziua si noapte si se presupune ca se orienteaza dupa stele,soare, campul magnetic al pamantului dar si dupa instinct.

   Inainte de a porni in marea calatorie a migratiei pasarile depoziteaza grasime care sa fie suficienta pentru zborurile lungi care vor urma. Zborul intens din zilele care vor urma va necesita un consum energetic foarte mare iar unele pasari ajung la destinatie cu jumatate din masa corporala de la plecare.