|
Prigoria ( Merops apiaster )
o putem considera fara tagada una din podoabele lumii noastre pasaresti.
Este atat de viu si frumos colorata incat ai impresia ca este o bucata
din curcubeu, pare ca este o pasare exotica din padurile tropicale
ratacita pe la noi. In Europa, prigoria este intalnita doar in zonele
sudice cu un climat mai cald. In momentul de fata numarul prigoriilor
este in scadere si necesita masuri de conservare. La noi pot fi vazute
pe tot cuprinsul tarii in carierele de piatra sau in malurile lutoase in
care sapa galerii pentru a-si face cuibul. Prigoria mai este
denumita si albinarel sau viespar pentru ca sunt o pacoste pentru
apicultori, consumand albinele cu mare placere. Se spune ca atunci cand
gaseste cate un cuib de albine nu pleaca de acolo pana nu le mananca pe
toate.
La infatisare prigoria seamana cu o mierla numai ca e mai
zvelta si are ciocul mai lung si mai subtire si cu coada un pic mai
lunga. Are o lungine de aproximativ 28 cm, anvergura aripilor de 40 cm
si o greutate de 50-70 g. Pe vremuri erau foarte cautate pentru penele
lor care erau folosite in scopuri ornamentale.
Le place foarte mult sa manance albine si viespi dar nu se dau
deoparte nici de la cosasi si lacuste precum si alte insecte.Pot consuma
pana la 200 de insecte pe zi.
Cuiburile le fac in malurile lutoase in niste galerii pe care
le sapa singure. Lungime tunelului este in medie de 1m si la capat cu o
camera unde se afla si cuibul. Femela depune pana la 7 oua si ambii
parteneri clocesc cu randul. Perioada de incubatie este de 22 de zile.
Prigoriile sunt pasari migratoare. Vin la noi destul de
tarziu,prin luna aprilie si pleaca in luna octombrie. Suporta greu
frigul si de aceea in zilele urate si ploioase o sa le vedem stant
suparate pe o crenguta. |
